U MATRIMONIU LLA VERGHJINI
Quistioni : Prisintà u ducumentu è u so autore
Raffaellu ( Raffaellu Santi o Sanzio, in francesu Raphaël ) : pittori è architettu Talianu (Urbinu 1483 - Roma 1520 ).
Furmatu da u babbu, Ghjuvanni Santi, po'in l'attellu, in Perugia ( Umbria ), da u Peruginu Petru Vannucci v.1445/50 - 1523 ; U Periginu voli dì quiddu di Perugia ).
"U Matrimoniu lla verghjini", 1504: Hè una di i so primi opari, pinta à nantu à u legnu. Ci sviluppa una pittura propriu a soia, particularmenti cù un sensu novu llu spaziu. U stessu annu, Raffaellu feci a cunniscenza di Liunardu da Vinci ch'iddu teni in ammirazioni è di Michelanghjulu chì prestu duventa u so paru è cuncurrenti (rivali). Vali à dì chì issa pittura è iss'annu chivi sò un mumentu impurtantissimu di u distinu di Raffaellu è di a storia lla Rinascita.
Quistioni : Ricunnosce i sfarenti parsunaghji ? Ghjaseppu hè musciatu da un miraculu com’è u prumessu di a Verghjini ?
Sicondu a " Fola d'oru " (La légende dorée ) di Ghjacumu di Voragine (*), u matrimoniu di Maria incù Ghjaseppu saria statu cilibratu davanti à u Tempiu di Ghjirusalemma (À u pianu in daretu di a pittura).
(*) Ghjacumu da Varazze, duminicanu è scrittori Talianu (Varazze v.1228 - Genuva 1298 ) hè l'autori d'una vita di i Santi ( " A fola d'oru " / "La légende dorée")
In primu pianu, si vidi à ugni parti di u Gran'Preti (à u centru),un gruppu di ghjovani ( NB : u pittori Raffaellu hè à dritta, cunniscitoghiu in particulari par via di u barittonu ch'iddu t'hà in capu, si saria riprisintatu in u gruppu lli tistimonia llu sposu ! ) è un altru di ghjuvanetti.
À dritta, Ghjaseppu hè u primu di i pratindenti à a mani di Maria. Tutti portani una mazzetta. Sicondu a fola, Ghjaseppu hè sceltu da un miraculu : hè a sola à fiurì a so mazzetta. L'altri attindenti si mosciani dillusi, è ci n'hè ancu unu chì rumpi a so mazzetta.
À manca, Maria hè a prima di i ghjuvanetti.
U Gran'Preti dirighji i mani di a Verghjini è di Ghjaseppu. Hè iddu à tena l'aneddu chì si trova in centru di a cumpusizioni.
Quistioni : Analiseti a cumpusizioni: quali sò i principali righi chì urganiseghjanu a pittura ? Com’è sò urdinati i parsunaghji di u primu pianu ?Duva cuncorre a pruspettiva ? Duva i tene di regula u spittatori ?
Analisi di a riprisintazioni Ilu spaziu.
U schizzu
L'assu principali attraversa l'aneddu Ilu matrimoniu
I righi di fughjita, missi in risaltu da u pavimentu, viaghjani tutti versu u centru lla porta Ilu Tempiu ;
U chjirchju urganizatu in ghjiru à a cuppula è u mezu chjirchju suttanu si spartini u spaziu
A riga di l'urisonti currispondi à i trè cinquesimi di a cumpusizioni.
U triangulu di basa cunteni u Gran'Preti è i braccia di Maria è Ghjaseppu.
U spittatori hè impignatu in a cirimunia, i parsunaghji di primu pianu issendu in chjirchju u facini entra in a scena.
Quistioni : Fighjuleti a struttura, a pusizioni è u dicoru di u tempiu. Chì impressione voli crià l’artistu ?
U dicoru à I'antica di u Tempiu
U Tempiu chi hè quasgi un chjirchju(Hà tanti è tanti picculi lati chì è quasgi circulari)
L'immensità di a cuppula (Riprisintazioni Ila sfera Ilu celi, imagina di l'Universu)
U pianu llu Tempiu è supr'à tuttu a cuppula parini participà à l'ordini divinu. Cusì, l'artistu hà vulsutu dà à u Tempiu una pusizioni di Maistà : supranighja u tuttu à mezu à una piazza immensa.
Quistioni : chì rimarche si pò fà pà i culori è u lumu ?
Supranenza di i tunalità caldi
Simitrii è currispundenzi ( "l'oru" Ilu vistitu di Ghjaseppu è di quiddi di i ghjuvanetti, u russu foscu di u vistitu lla Verghjini è di l'attindenti, u Preti chì adunisci issi culori ).
U lumu ( ghjunghji da dritta ) è i culori porghjini una mezaluci dulci, un pocu " mistica ", sema scaccià u chjarori d'altri culori.
Quistioni : chì visioni di u mondu porghji issa pittura ?
Issa pittura porghji una visioni di u mondu armuniosa, bedda assistata (fatta d'equilibriu), fatta à grazia è misteru. Issa armunia è issu benistà sò carattaristichi di l'opari pustiriori di Raffaellu.
Issa pittura pidda fiatu in a Rimissa di i chjavi di u Peruginu, ma Raffaellu hà supranatu u so maestru ! Hè urganizata cù un arti supranu a riprisintazioni Ilu spaziu. Cù issa pittura, un Maistronu Ila Rinascita hè natu. A so gloria pà i sedici anni à vena sarà senza para.
Dernière mise à jour le 10/03/2004
Retour page d'accueil
Par Petru D'ORAZIO et Sergiu ETIENNE
Email: serge-etienne@orange.fr